Prajitura proteica cu ovaz, banane si seminte de chia

In ultima vreme am cazut prada unor pofte cumplite de dulce (si nu, nu sunt insarcinata :)).

Cred ca nivelul cromului din organism a scazut dramatic iar mierea, curmalele si pepenele rosu nu mai reusesc sa faca fata. Cum nu mananc dulciuri procesate din comert, a trebuit sa recurg la ultima varianta: prajituri facute in casa.

Si pentru ca fac destul sport si nu prea mananc proteine, m-am gandit sa maresc, cat se poate, aportul proteic si prin intermediul dulciurilor.

Ingrediente

Prajitura proteica cu banane, chia, ovaz si pudra de roscove

Prajitura proteica cu banane, chia, ovaz si pudra de roscove

250g fulgi de ovaz

250g faina de ovaz

2 banane

2 oua

2 linguri zahar brun (3 chiar daca preferati mai dulce)

1 lingura seminte de chia

1 lingurita scortisoara

1 lingura pudra de roscove

Stafide (dupa gust)

Un praf de sare

Se amesteca fulgii de ovaz, faina de ovaz, zaharul, pudra de roscove si se adauga apoi si mixul de banane cu oua (sub forma de pasta). Se adauga si restul ingredientelor si se baga la cuptor la 170 de grade.

Si gata prajitura! Poate fi mancata si ca desert, si ca gustare intre mese. Eu am preferat-o la 30-60 de minute dupa exercitiile fizice, pentru a-mi recapata energia.

P.S. De data aceasta nu m-am omorat cu pozele 🙂

Compozitie prajitura proteica

Compozitie prajitura proteica

Prajitura proteica cu banane, chia si ovaz

Prajitura proteica cu banane, chia si ovaz

Pricomigdale cu nuci si migdale

De multa vreme imi doream sa incerc o reteta de pricomigdale, dar mereu am crezut ca e mult prea complicat si ca oricum nu o sa-mi iasa ca cele gata cumprate. Iata insa ca mi-am demonstrat ca nu e asa 🙂

M-am lasat convinsa de o cutie cu pricomigdale bio, cumparata recent, a carei lista de ingrediente era (in mod miraculos) scurta, simpla si sanatoasa. Asa ca mi-am luat inima in dinti si am facut pricomigdale:

Pricomigdale cu nuci si migdale

Pricomigdale cu nuci si migdale

Ingrediente

100g nuca macinata

120g zahar brun

1 lingura faina de ovaz

3 albusuri de ou

30g migdale macinate

Esenta de migdale

1 pliculet zahar vanilat

Sare

Am amestecat nuca, migdalele, zaharul si faina, dupa care am adaugat albusurile de ou (nebatute), un praf de sare si zaharul vanilat.

Compozitia omogenizata am pus-o pe foc pana cand a inceput sa fiarba (amestecand continuu intrucat are tendinta de a se lipi), dupa care am luat-o deoparte, amestecand in continuare (din cand in cand) pana s-a racit. Atunci am adaugat si cele cateva picaturi de esenta de migdale (4-5).

Pentru a da forma pricomigdalelor, am folosit o lingurita.

Tava (tapetata cu hartie de copt) am lasat-o la cuptor destul de mult (30-40 de minute) – la 170 de grade. Cel mai bine este sa o scoateti cand pricomigdalele capata culoarea caramelului si cand trec si testul scobitorii (eu am cuptor electric si merge inceeeeet).

Rezultatul a fost delicios! Consistenta perfecta, textura gumoasa, aromate si delicioase – perfecte alaturi de o cana de ceai verde (si nu numai!).

 

Pricomigdale delicioase

Pricomigdale delicioase

 

pricomigdale tava

Pricomigdale – pregatite pentru cuptor

 

pricomigdale compozitie

Textura compozitie pricomigdale

Cannelloni cu spanac si ricotta

Iata ca am revenit cu o alta reteta invatata de la sora mea … si nu una de desert (desi o sa vina si aceea in curand) 🙂

Desi mancam in mod frecvent paste (combinatia cu sos pesto este preferata mea), nu am degustat pana recent cannelloni decat la restaurant, sub forma altor combinatii de umpluturi.

Astfel, atunci cand am incercat reteta de mai jos, am inceput sa regret faptul ca nu am testat mai multe retete si mi-am luat angajamentul sa remediez aceasta „problema”. Este pacat sa avem la dispozitie atat de multe sortimente de alimente si sa nu incercam decat o mica parte, … nu?

Ingrediente:

1 ceapaCannelloni cu branza si spanac 1

4-5 catei de usturoi

Ulei de masline (pentru temperaturi inalte)

400g spanac (maruntit)

250g branza ricotta

Sos de rosii (700g in cazul de fata)

Parmezan

15 cannelloni

Se toaca marunt ceapa si usturoiul, dupa care se calesc cu un strop de ulei de masline si apa. Se adauga si spanacul (noi am folosit inghetat) si se lasa sa fiarba. Se adauga ricotta si apoi se condimenteaza cu sare si piper dupa gust.

Se umplu pastele cu acest amestec si se gratineaza cu sos de rosii, peste care se presara parmezan. La final se pun la cuptor pentru 20 de minute (200 de grade) si apoi inca 5 minute (pe versiunea Grill). 

P.S. Sora mea mi-a recomandat ca cea mai buna varianta de cannelloni pentru aceasta reteta Cannelloni Emiliani de la Barilla (pe care i-am si folosit). Desigur ca exista probabil si alte brand-uri la fel de bune sau, cine stie, poate chiar mai bune.

Noua ne-au placut foarte mult!

cannelloni cu branza si spanac 5

cannelloni cu branza si spanac 1

cannelloni cu branza si spanac 2

cannelloni cu branza si spanac 3

Campanie anti-like

In cautare de stiri si alte informatii interesante, iata ca am gasit o campanie cu un mesaj puternic, care sper sa si aiba succesul scontat.

campanie anti-like

Mai multe detalii aici

Romania si hepatita C

De fiecare data cand aflu ca hepatita C a facut o noua victima ma cuprinde spaima ca lucrurile au scapat iremediabil de sub control.

Numarul persoanelor infectate, care la randul lor infecteaza in continuare (cu sau fara de stiinta), creste in fiecare zi si, cu toate astea, nu se face nimic. Accesul la informatiile privind virusul C sunt la dispozitia oricui in mediul online, dar nu si acolo unde trebuie, la indemana oamenilor care nu au internet sau poate nu-l folosesc, sau care, poate ca efectiv, nu s-au gandit vreodata sa citeasca pe aceasta tema.

Mi se pare inadmisibil ca atunci cand te duci la doctor pentru un control de rutina sau pentru controlul anual, sa nu ti se dea alaturi de celelalte analize si markerii pentru hepatita.  De asemenea, mi se pare insuficienta initierea unei campanii de informare o data pe an sau, si mai rau, o data la cativa ani, si doar in mediile urbane.

Imi place sa cred ca daca oamenii ar stii mai multe pe aceasta tema, ar putea evita mai usor potentialele surse de infectare si ar descoperi la timp aceasta afectiune care in timp ii ucide incetul cu incetul.  Din pacate insa, am ajuns la concluzia ca oamenilor nu le pasa de alti oameni, iar cei care chiar se implica si incearca sa intinda o mana de ajutor sunt putini.

Vorbeam recent cu o persoana care locuieste in Germania si care, de-a lungul a cateva luni de zile, si-a repetat toate vaccinurile pentru hepatita B. Ce e ciudat in asta, ma intrebati …? Problema este ca, in Romania, vaccinurile pentru hepatita B se fac o singura data, in scoala generala, deci la o varsta frageda. Apoi suntem lasati cu impresia ca acel vaccin ne va proteja toata viata … Protectia oferita de acel vaccin nu depaseste insa 10 ani, ceea ce inseamna ca, dupa aceasta perioada esti din nou „descoperit” in fata virusului B, poate de aceea din ce in ce mai multe persoane se imbolnavesc de hepatita B.

Eu am aflat ca as putea avea virusul C dupa ce am mentionat unei doctorite ca imi doresc sa fac setul complet de analize inainte de a ramane insarcinata. Daca nu as fi mentionat de copil, sunt aproape sigura ca nu mi-ar fi recomandat si markerii infectiosi.

Strigator la cer este si faptul ca mama mea, la indemnul meu de a se testa, a trebuit sa-i ofere un motiv puternic doctorului (ca are un membru al familiei suspect de heptatia C) pentru a-i recomanda markerii gratuit. Este inacceptabil sa te rogi de un doctor sa-ti dea niste analize de care ar putea depinde viata ta.

De ce in Germania doctorii recomanda pacientilor sa se revaccineze impotriva hepatitei B iar in Romania nici macar nu se mentioneaza acest aspect? Cred ca aceasta tara ridica prea multe intrebari fara raspuns … 😦

Iata si cea mai recenta victima faimoasa: http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-106145/Pamela-battles-liver-disease.html

Tabule ~ Salata cu bulgur

In vizita pentru cateva zile la sora mea, in Germania, am descoperit cateva retete delicioase, care mie mi-au placut foarte mult si pe care m-am gandit sa vi le impartasesc.

Voi incepe cu o salata cu bulgur, perfecta pentru o zi calduroasa de vara (pe care insa noi am servit-o in conditii de frig si ploaie – vreme care tine mortis sa ma intampine de fiecare data cand pasesc in Germania).

Bulgurul a fost prima surpriza pregatita de sora mea, una de care de acum inainte nu ma voi mai desparti.  Este asemanator cu orezul la gust si se poate pregati la fel, dar este mai bogat in fibre. Puteti afla mai multe despre el aici: http://www.cevabun.ro/bulgur/.

Tin sa mentionez ca reteta isi are originea in bucataria libaneza (Tabule – Tabouleh).

Iata si modul de preparare (cantitatile au fost adaugate „din ochi”, fiind suficiente pentru 7-8 portii):tabule 1

Bulgur (aproximativ 250g)

Patrunjel (in jur de 4-5 legaturi)

Rosii cherry (aproximativ 500g)

Ceapa (una)

Lamaie (lime)

Ulei de masline

Sare si piper

Bulgurul a fost fiert, lasat sa se raceasca si apoi adaugat peste amestecul compus din celelalte ingrediente (patrunjel, rosii, ceapa, ulei de masline). La final am asezonat cu sare si piper si suc de lamaie.

Si TA-DAAA! Gata salata!

tabule 2 tabule 3

Tarta cu cirese

Daca inainte nu ma omoram dupa cirese, iata ca exista un inceput pentru toate …

Nu stiu cum sau cand, dar ciresele au urcat in topul preferintelor mele fara macar sa-mi dau seama.  Si cum un prieten ne-a ajutat cu cateva kilograme de cirese bio de la tara, m-am gandit sa fac si ceva bun cu o mica parte din ele.

Dupa vaste cautari pe internet dupa o reteta cat mai reusita, am ajuns la concluzia ca ceea ce imi doream nu se gasea intr-o singura reteta, asa ca am creat propria mea reteta de tarta cu cirese (Clafouti de fapt):

tarta 1

  • aproximativ 350-400 g cirese (fara samburi)
  • 200 g faina (jumatate alba, jumatate integrala de ovaz)
  • 3 oua
  • 120 g zahar brun
  • 100 g unt (data viitoare voi pune mai putin de dragul prietenului meu si a colesterolului lui usor ridicat 🙂 )
  • 100 ml lapte
  • Un praf de sare

Se amesteca bine faina cu zaharul. Apoi se adauga ouale, untul (topit in prealabil) si apoi laptele. La final, cand aluatul a ajuns la o consistenta asemanatoare cu cea a clatitelor, am adaugat si sarea.

Dupa ce am pus amestecul in forma, am presarat si ciresele si am pus compozitia la cuptor, la 140 de grade.

Ce a iesit, mi-a depasit cu mult asteptarile. Prima mea tarta a fost delicioasa si a disparut intr-un timp record!

Sunt sigura, de asemenea, ca ciresele pot fi cu succes inlocuite de alte fructe, dupa gust si preferinte. Pe mine ma tenteaza o combinatie de caise/ piersici si nectarine. Sau, si mai bine, zmeura. Suna bine, nu?

tarta 2 tarta 3

Toane Raw

O reteta raw pe zi

The Fierce Banana

Boring monkeys should fear me!

Ligia Pop

Autor, Raw Chef, Consultant Nutriție

someoneDIDthis

If you do something do it properly or don't

Tamboi's Blog

Just another WordPress.com site

Ink4thought

Life's journeys

DIYro: Fă-o chiar tu!

DIY în limba română

JOS GATITUL

clorofila cu lamaie